Care e treaba cu virusul „sociabilității” în rândul tinerilor adulți? Poate nu e peste tot și doar lucrez eu într-o firmă mai „deosebită”, dar ceva mă face să cred că se întâmplă și-n alte curți. Nu mai suport oamenii ăștia care trebuie să trăncănească non-stop și încearcă să te oblige și pe tine să participi. Și care sunt constat super-mega-ultra (a se traduce gretoși) de prietenoși. Hai fie, treaba lor dacă au energia să susțină teatrul ăsta, dar de ce trebuie să-ți țină ție evidența?
Sunt zile în care sunt și eu amabilă, fermecătoare, vorbăreață. Sunt zile în care pur și simplu nu simt nevoia să schimb mai mult de „salut” cu nimeni. Pur și simplu vreau să fiu lasată în pace, cu gândurile...