Jan 9, 2011

Tristeţea Vehementă

Sunday, January 09, 2011 Posted by Rapunzel , , , 14 comments
Mai nou, cuvântul la ordinea zilei ar fi oboseală. Tranziţia de la viaţa pseudo-boemă la un job full time şi la un orar imposibil n-a fost pe-atât de uşoară pe cât mă aşteptam. Aveam o vagă idee că timpul meu preţios va intra semnificativ la apă, dar teoria e mult mai generoasă în comparaţie cu practica.

Lucrul cel mai familiar mi-e acum patul, care promite să-mi lingă rănile la sfârşitul fiecărei zile. Să nu se înţeleagă greşit, sunt încă entuziasmată că am găsit jobul mult râvnit, doar că am de procesat atâtea informaţii noi că uneori am impresia că o să-mi ia foc capul.

Mediul de lucru e surprinzător de paşnic. Nu credeam să găsesc atâţia oameni de treabă pe m2. Dar asta nu înseamnă că am scăpat de anxietăţile de rigoare. În zilele mai proaste am tendinţa să mă izolez, lucrur deloc lesne de făcut când dau nas cu cineva oriunde m-aş întoarce. Şi atunci mi-e groază să nu mă ia cineva la întrebări. Ce aş putea spune? Că-s cam antisocială de felul meu? Că îmi doresc să fiu invizibilă în majoritatea zilelor mele? Că nu mă simt deloc bine când am lupa pe mine? Că urăsc ziua mea onomastică când trebuie să fac faţă valului de felicitări şi amabilităţi care mă fac să mă simt nelalocul meu şi să tânjesc după pelerina magică a lui Harry Potter?

De asemenea m-am văzut silită să mă confrunt cu stima de sine căzută de mult în puţ. În fiecare zi mi se reaminteşte că am impresia că aproape orice e mai deştept / descurcăreţ / simpatic / atrăgător decât mine.

Da, da, ştiu că sună văicăricios, dar chiar acum nu-mi vine deloc să îmbrac haina maturităţii şi a demnităţii. Mă simt cum mă simt. Sunt cum sunt. Şi azi nu e o zi bună pentru mine. Mi s-au redeschis nişte răni mai vechi. Black Swan deşi mi s-a părut destul de slăbuţ, a reuşit să trezească nişte demoni pe care m-am străduit să-i îngrop, dar la ce folos dacă nu i-am omorât? M-am regăsit, parţial, în personajul Ninei şi anume în dârza ei căutare de perfecţiune şi în dorinţa de a mulţumi pe toată lumea. Na, in fine, sper să fie doar o pasă proastă şi să revin cât mai curând la sentimente mai bune.