Oct 28, 2009

Trambulină

Wednesday, October 28, 2009 Posted by The Mood Reader 2 comments
Cam săcâitoare alternanţa asta de zile bune/zile rele (mă refere la vreme). Când e soare afară, sunt veselă şi eu, când nu, n-am chef de nimic şi de nimeni. Nu mă ispitea nici să mai scriu pe blog. Chiar deloc. Dar am epuizat acţivităţile.

M-am apucat de citit. După 40 de pagini am capitulat. Televizorul a stat deschis fix 2 minute. Mi-am descărcat filme, le-am început pe toate, dar n-a trecut niciunul de proba de 10 minute. Am tot scormonit prin muzică, dar parcă nimic nu mă încântă azi. Am încercat să dorm, dar fiecare adiere parcă stătea la pândă. Ar mai fi rămas să ies în oraş, dar mă-ndoiesc că cineva m-ar vrea drept companie, având în vedere acrimea ce mă caracterizează azi. 

Acum ce mai e, o să se întrebe mulţi? Nu ştiu. Puţin din toate. E frigul. Am pe mine 2 bluze şi un pulover şi tot mi-e frig. Ar mai fi cerul plumburiu. Şi oboseala. De trei săptămâni tot alerg dintr-o parte într-alta, încercând să împac şi capra şi varza, iar sfârşitul degringoladei pare îndepărtat, deşi, teoretic, chiar mâine se va produce minunea. 

Apoi mă tot întreb de unde capacitate asta a mea de a-mi alege prieteni care reuşesc să mă spulbere în juma' de oră, să calce în picioare visele mele şi, în general, tot ce însemnă eu, să-mi stârpească cu brutalitate speranţele şi optimismul şi să-mi spună, mai apoi, că doar asta fac prietenii adevăraţi. Nu m-am ferit niciodată de critică constructivă, ba chiar am îngăduit de multe ori mult mai mult decât ar fi trebuit, tocmai pentru că speram să mă ajute să mă înţeleg mai bine, dar de-aici, până la a fi permanent zgândarită de cineva care şi-a făcut o misiune din a mă schimba, e cale lungă. De ce trebuie să mă simt mereu the odd one, doar pentru că sunt visătoare şi mai cred în lucruri în care marea majoriatea nu mai crede? De ce trebuie să fac cum face toată lumea? 

De ce trebuie să fiu ca tine şi să gândesc ca tine doar pentru ţie îţi merge bine? De ce nu pot doar să fiu eu? De ce e atât de greu să accepţi că nu toată lumea vede lumea cum o vezi tu? De fapt, asta mă frâmânta. Nu ploaia sau frigul.

Oct 6, 2009

Experiența Parov Stelar

Tuesday, October 06, 2009 Posted by The Mood Reader 6 comments
Am absentat cam mult de pe lumea virtuală, dar am avut o scuză bună, am scris istorie. Cu ce să încep? Probabil cu magica zi de 26 septembrie.

24 de ore înainte de concert. Aprox. 03.00 A.M. Eu eram încă trează. Povesteam de zor cu Adelina. M-am trezit apoi cam şifonată, pe la 08.00, zicându-mi că am suficient timp să-mi fac somnul de frumuseţe până la concert. După alte poveşti nemuritoare şi 21 de clătite (făcute de mine, of course), ceasul bătea ora 18.00. Duş, uscatul părului, alegerea ţinutei, uitat pe youtube la filmuleţe America's got Talent şi s-a făcut ora 21.00.

Un expresso delicios şi rapid de Zorki şi cei trei muschetari (eu şi două prietene foarte bune) eram în 25, în drum spre Polus, locul concertului.