Eu cine sunt azi?

Sunt o ramură de salcie ce rezonează cu fiecare adiere de vânt, fiecare particulă de emoţie, senzaţie, experienţă emanată de tot ce mă-nconjoară.

Sunt un ghiveci, atât de bogat în ingrediente, că sunt zile în care nu mă înţeleg deloc. Nu pot să înţeleg de ce am avut reacţia respectivă, de ce am avut gândul acela.

Mă scoate din sărite că uneori vorbesc mult şi prost şi fără mine şi totuşi cei din jur nu par să observe asta. Sunt ameţiţi de vârtejul de cuvinte şi trăiri haotice şi cumva par să creadă că e ceva pozitiv.

Aş vrea să nu mă contrazic cel puţin odată pe oră şi să nu mă răzgândesc în fiecare zi. Aş vrea să nu mai planific lucruri ce nu trebuie planificate, ci să-mi drămuiesc mai înţelept timpul. Aş vrea să învăţ să-mi cunosc mai bine calităţile şi defectele, să ştiu să le fructific pe primele şi să le camuflez pe celelalte. Aş vrea să învăţ să mă accept şi să am încredere în mine.

Read More

Uncomfortably slow

Cred că cu toţii avem un dram de autism în noi şi ne simţim în siguranţă în propria rutină, iar când acesta e perturbată simţim că ne fuge pământul de sub picioare. Eu, cel puțin, simt asta de multe ori.

Am terminat orele de practică şi acum mă simt oarecum descumpănită. Erau 8-9 ore pe zi în care aveam un scop precis, în care trebuia să mă concentrez şi să fiu acolo, îndiferent că mi-era somn, sau eram într-o pasă proastă şi nu aveam chef, sau oricare alt motiv. A amâna nu era o opţiune. Nu mi-a fost uşor să adaptez programului încărcat şi efortului, dar către sfârşit îmi intrasem în mână. Iar acum nici nu ştiu ce să fac cu timpul rămas. 

Nu mă încântă deloc ideea de a avea două luni, pentru care nu am aproape nici un plan, în faţă. Probabil o să merg acasă pentu o vreme, dar o să mă satur repede de a nu face nimic toată ziua. Aş vrea să fie o vară diferită de toate verile pe care le-am avut. Plină de dinamism.

Melodia asta îmi dă fiori de fiecare dată când o aud. Versurile şi instrumentalul descriu atât de bine trăirile mele, care, de ar fi puse pe hârtie şi pe un portativ, cred ar suna întocmai.

Newton Faulkner - Uncomfortably Slow

"Travelling again
I know exactly how it's gonna end
The routine day dream starts as I get off
I'm holding up the queue
Because my ticket won't go through
I know it should be simple but it's not

So don't take my photograph
Cause I don't wanna know how it looks
To feel like this
As cars and people pass
It feels like standing still but I know
I'm just moving uncomfortably slow

Something's gotta change
I know I'm lucky in a lot of ways
So why do I want more
Than what I have?
Brace myself to hear the lies
I wonder if they know that I
Don't get the jokes but I just
Need to laugh

So don't take my photograph
Cause I don't wanna know how it looks
To feel like this
As cars and people pass
It feels like standing still but I know
I'm just moving uncomfortably slow

I'm just moving uncomfortably
Slow down
There's infinite detail
When you break it down
It all becomes simple how
It all becomes clearer now

So don't take my photograph
Cause I don't wanna know how it looks
To feel like this
As cars and people pass
It feels like standing still but I know
I'm just moving sub-consciously
One day I guess i'll be
The man that you think you see
I'm just moving uncomfortably
Slow."

Read More

Ary scrie un roman

Ar fi interesant să dau curs acestui îndemn al câtorva prieteni, dar mă tem că n-aş şti ce să scriu. În nici un caz n-ar fi un roman de dragoste, sau poate da, dar să fie dragostea de viaţă. E una să scriu câteva rânduri pe o pagină de blog, scântei de moment, şi una să clădesc o lume întreagă pe ficţiune. Nu mă pricep să scriu despre alţii, ştiu să scriu doar despre mine. Iar o scriere de anvergură ar însemna să mă expun mult prea tare. Aici, deşi aştern un spectru larg de trăiri, nu mă simt atât de dezgolită. Exprim numai cât simt că e necesar și safe, să o dau pe englezește.

Până una-alta, eu îmi văd de planuri. Sper să reuşesc tot ce mi-am propus pentru toamna asta. Am atâtea vise, idei, speranţe. Nu mai vreau să simt că a mai trecut un an fără să simt că am trăit din plin, fără să simt că am luat o gură sănătoasă din aerul cel mai proaspăt şi aromat al vieţii. 

Nu ştiu exact ce o să fac, dar cert e că nu mai vreau să stau degeaba. Vreau, mai mult ca niciodată, să fiu eu însămi, să caut să mă cunosc mai bine şi să nu mă programez în funcţie de alţii. Nu mai vreau să văd ce mă-nconjoară în tonuri de gri. 

M-am trezit, abia acum, când mi-a ajuns cuţitul la os. Mai am doar un an de facultate, după care urmează un job mare consumator de timp. Aşa că, vrând-nevrând a trebuit să-mi reevaluez priorităţile. Timpul trece şi nu vreau să privesc în urmă cu regretul că n-am făcut nimic important pentru mine. So, carpe diem, baby!

Avenged Sevenfold - Seize the day

Read More

Ce-ar fi dacă

O leapşa pentru descreţirea frunţilor:

• Dacă aş fi fost o lună, aş fi fost… aprilie.
• Dacă aş fi fost o zi a săptămânii, aş fi fost... sâmbăta.
• Dacă aş fi fost o parte a zilei, aş fi fost… răsăritul.
• Dacă aş fi fost un animal marin, aş fi fost… delfin.
• Dacă aş fi fost o direcţie, aş fi fost… vest.
• Dacă aş fi fost o virtute, aş fi fost... adevărul.
• Dacă aş fi fost o personalitate istorică, aş fi fost… Eleanor Roosevelt.
• Dacă aş fi fost o planetă, aş fi fost… Pământul.
• Dacă aş fi fost un lichid, aş fi fost… apa.
• Dacă aş fi fost o piatră, aş fi fost… agat.
• Dacă aş fi fost o pasăre, aş fi fost… lebădă.
• Dacă aş fi fost o plantă, aş fi fost… salcie.
• Dacă aş fi fost un tip de vreme, aş fi fost… o zi însorită de primăvară.
• Dacă aş fi fost un instrument muzical, aş fi fost… harpa.
• Dacă aş fi fost o emoţie, aş fi fost… bucuria.
• Dacă aş fi fost un sunet, aş fi fost… sunetul mării.
• Dacă aş fi fost un element, aş fi fost… aerul.
• Dacă aş fi fost un cântec, aş fi fost… Walking on a dream (Empire of the Sun).
• Dacă aş fi fost un film, aş fi fost… Eternal Sunshine of the Spotless Mind.
• Dacă aş fi fost un serial, aş fi fost… Being Erica.
• Dacă aş fi fost o carte, aş fi fost… Mândrie și Prejudecată.
• Dacă aş fi fost un scriitor, aş fi fost… Jack London.
• Dacă aş fi fost un personaj de fictiune, aş fi fost… Elizabeth Bennet (Mândrie și Prejudecată).
• Dacă aş fi fost un fel de mâncare, aş fi fost… pizza.
• Dacă aş fi fost un oraş, aş fi fost… New York.
• Dacă aş fi fost un gust, aş fi fost… acrişor.
• Dacă aş fi fost o aromă, aş fi fost… aromă de pepene.
• Dacă aş fi fost o culoare, aş fi fost… verde.
• Dacă aş fi fost un material textil, aş fi fost… bumbac.
• Dacă aş fi fost un cuvânt, aş fi fost… zâmbet.
• Dacă aş fi fost o parte a corpului, aş fi fost… ochii.
• Dacă aş fi fost o expresie a fetei, aş fi fost… expresia fericirii.
• Dacă aş fi fost o materie de şcoală, aş fi fost… lb. engleză.
• Dacă aş fi fost de desene animate/anime, aş fi fost… Yuki (Vampire Knight).
• Dacă aş fi fost o formă geometrică, aş fi fost… cercul.
• Dacă aş fi fost un număr, aş fi fost… 7.
• Dacă aş fi fost un mijloc de transport, aş fi fost… un Harley-Davidson.
• Dacă aş fi fost o piesă de îmbrăcăminte, aş fi fost… o pereche de skate shoes.

Read More

O mie opt sute trezeci şi trei

Am moţăit timp de vreo oră, dar bancheta incomodă m-a împiedicat să duc misiunea la bun sfârşit. Când am urcat era o căldură infernală, acum plouă. Şi e bine.

Tovarăşii mei de drum nu sunt foarte prietenoşi. Numai bine, pentru că nici eu nu am dispoziţia pentru discuţii mărunte. Cei din faţa mea, sunt un cuplu tânăr şi cam ciudat, cel puţin în viziunea mea. El pare destul de "la locul lui", simplu, curăţel cu privirea visătoare. Ea însă e o mini pitzi ce aruncă priviri răutăcioase. Cred că e doar o copilă de liceu. Are o figură superbă. Trăsături delicate. Ochi mari albaştri şi câţiva pistrui adorabili în jurul nasului. Corpul îi e la fel de armonios. 

Din gesturi îţi dai seama că e conştientă de frumoseţea ei, care, din păcate, se rezumă la generozitatea naturii, în rest arătând ridicol. Poartă nişte pantaloni imitaţie de mătase, negri, pe care îi poartă de prea mult timp, sau nu, având în vedere calitatea materialului, cert e că sunt foarte zgâriaţi, ceea ce-i face să pară destul de uzaţi. Un top de un verde spălăcit îi îmbracă bustul. E suficient de transparent cât să i se vadă sutienul în dungi roz, care-i atârnă o parte şi pe afară. Pe post de curea are o centură sclipicioasă cu sigla D&G. Pe unghiile de la mâini poartă un roşu ciobit, în timp ce pe cele de la picioare poartă un lac roz ce se asortează cu şlapii roz cu paiete aurii pe care-i poartă pe post de încălţăminte.Părul, de culoare spicului de grâu, se vrea aranjat în bucle, dar e doar prin toate părţile. Într-o parte are prinsă o agrafă în formă de fluture care e menită să-ţi ia ochii cu pietricelele ei wanna-be diamonds. Gesturile îi sunt la fel de haotice precum vestimentaţia. 

Tinerele de lângă ea nu par să observe nimic din ce se petrece în jur, îşi văd liniştite de poveşti. Au amândouă veştimenţaţii gotice, dar au feţe simpatice. Tânăra de lângă mine cred că e cea mai în vârstă dintre noi. E tăcută mâlc şi adânc cufundată în lectura revistei "Ioana". Şi uite că ne-a mai venit o tovarăşe. Toată e un roz, din cap până-n picioare, pupe-o tanti!.

 Observ schimbări în expresiile faciale ale celorlalţi. Cu siguranţă a ajuns şi la ei găleata cu parfum aruncată pe ea. Nu ştiu de ce m-am axat pe descrierea fetei din faţa mea. Poate pentru că m-a frapat discrepanţa dintre figura ei angelică şi lipsa de fineţe din vestimentaţie, gesturi şi limbaj, care nu e nici el suficient de periat. Pare un copil răsfăţat şi fără minte, şi totuşi ... în unele momente o văd cum se lipeşte de prietenul său şi se cuibăreşte la pieptul lui întocmai ca un copil la sânul mamei sale.

Oarecum, clipele acestea de tandreţe erau înduioşătoare. Clipe ce mie îmi lipsesc cu desăvârșire, de un timp ce-mi pare o veșnicie.

Read More